In articolele anterioare am raspuns provocarii #EconomiiLaPuterea100 si v-am oferit propriile noastre idei de economisire a energiei electrice (si nu numai), pe lânga cele 100 de solutii de economisire a energiei propuse de e.on. Am promis ca revin cu alte idei de economisire a energiei in mod indirect, dar mai intai sa ne punem intrebarea:

Ce este energia?

Energia inseamna activitate, miscare, ceea ce face lucrurile sa mearga, potentialul care determina schimbari.

In fizica se lucreaza cu doua concepte, masa si energie, caracteristicile fundamentale ale materiei, dar stim deja de la Einstein ca masa se poate transforma in energie, prin celebra sa formula .

In mecanica si termodinamica conceptele de masa si energie sunt bine definite si bine separate dar in mecanica cuantica aceasta distinctie incepe sa aiba limitari iar fizica particulelor elementare complica lucrurile si mai mult. De fapt ajungand in miezul atomului, studiind particule si fractii  de particule din ce in ce mai mici incepi sa te indoiesti din ce in ce mai tare de conceptul de masa. Tin minte ca in anii ’90 am descoperit cu uimire intr-o revista de stiinta una din primele fotografii ale unui atom. In descriere se spunea cum, cu ajutorul unui microscop electronic a fost masurat nivelul de energie si transpus in imagine. Primul atom fotografiat era de fapt energie.

De ce am intrat in discutii despre fizica? Pentru ca ar trebui sa intelegem exact ce este energia, si mai mult, ca totul este energie. De la atom pana la lucrurile care ne inconjoara, de la prima forma de viata pana la om, de la valul marii pana la supernove si galaxii, totul este energie.

Dar cand ne referim la economia de energie ne referim la anumite tipuri de energie, in mod concret, energie electrica, energie termica, lucruri care astazi ni se par banale. Lumina atunci cand este intuneric, caldura atunci cand este frig, combustibil care pune in miscare masina, cel folosit pentru gatit, tot ce inseamna productie, transport, industrie, servicii, diverse forme de energie care fac parte din mediul nostru, din viata noastra zilnica si pe care aproape ca nu le mai bagam in seama. Numai ca modul nostru de gandire ar trebui sa se schimbe si ar trebui sa privim energia, si mai ales sursele de energie, cu respect, pentru cele mai multe dintre ele sunt neregenerabile.

Cum economisim energie in mod indirect

Am prezentat inainte cateva idei concrete de economisire a energiei dar putem face economie de energie si in mod indirect, printr-un stil de viata responsabil. Si daca nu vrem sa traim scenariul descris aici, ar trebui sa incepem sa facem aceste eforturi cât mai repede, nu numai pentru conservarea unor resurse dar mai ales pentru reducerea poluarii si a efectului de incalzire globala.

Cumpatare

Orice obiect, orice produs contine in el energie, a fost nevoie de energie pentru a fi proiectat, fabricat, transportat. Primul pas spre o atitudine responsabila ar trebui sa-l reprezinte cumpatarea, sa nu consumi mai mult decat ai nevoie. Ce inseamna asta, concret?

• sa nu cumperi mai mult decat trebuie, sa nu faci risipa, sa nu arunci lucruri, fie ca este vorba de mancare, haine, sau alte obiecte. Pentru mancare un plan echilibrat si multa atentie la shopping pot rezolva problema. Pentru restul obiectelor ar trebui sa fim foarte constienti de ceea ce ne trebuie cu adevarat si sa nu exageram. Iar atunci cand lucrurile nu mai sunt bune sau nu ne mai plac le putem oferi, dona sau recicla.

• sa nu te urci in masina personala pentru cel mai mic drum, sa mergi mai mult pe jos, cu bicicleta sau cu transportul in comun. Faci astfel economie de combustibil si generezi mai putina poluare.
• sa ai o conduita responsabila, atat acasa cat si la birou sau in orice alt loc, in vacanta, la restaurant, in vizita. Atunci cand poti face economie la ceva, fa economie. Si spune-le si altora.

Reciclare

Materialele care pot fi reciclate trebuie reciclate, foarte multe dintre ele sunt un real pericol pentru mediu, altele necesita un consum foarte mare de energie pentru a fi produse iar reciclarea va reduce semnificativ acest consum.

• Plasticul este inamicul Nr. 1 al mediului inconjurator. Deja stim ca este foarte probabil ca in 2050 (adica peste doar 30 de ani) in oceane sa fie mai mult plastic decat pesti. Iar un studiu ingrijorator a aratat ca fiecare dintre noi inghitim 5 grame de plastic pe saptamana (majoritatea microparticule care s-au strecurat in apa si de acolo in alimente) – este aproximativ greutatea unui card bancar.  Deci practic „mancam” cam 50 de carduri pe an. Reciclarea plasticului este imperativ necesara.
• Industria aluminiului este una din cele mai mari consumatoare de energie si de apa. Aluminiul are nevoie de temperaturi foarte ridicate pentru a fi prelucrat iar procesul de productie consuma cantitati impresionante de apa. Prin reciclarea obiectelor de aluminiu consumul de energie scade cu 95%.
• Productia sticlei este de asemeni energofaga, iar prin calitatile ei sticla este destul de usor de reciclat. Asa ca optati pentru ambalaje de sticla (nici nu este la fel de daunatoare pentru mediu ca plasticul) si reciclati-le dupa ce le-ati folosit. Chiar daca nu sunt ambalaje returnabile, ele se pot duce la centre specializate.
• Hârtia este usor de reciclat si ajuta in mod direct la salvarea planetei, la conservarea unei alte resurse importante: padurile. De fapt este atat de importanta protejarea acestora incat va recomandam sa faceti economie de hârtie oricand puteti. In schimb daca puteti opta pentru o punga de hârtie in loc de una de plastic faceti-o, acea punga este fabricata probabil din hârtie reciclata si mult mai putin daunatoare pentru planeta decât cea de plastic.

Comunitate

Suprinzator, nu? Ce-are de-a face comunitatea cu economia de energie?

Din pacate am pierdut acel sentiment de comunitate, mai ales cei care locuim in orasele mari. Traim in familie, in cercul de prieteni, in „bula noastra” fara sa ne implicam activ in sustinerea comunitatii, oricare ar fi ea. Dar asta nu inseamna ca nu putem face mai mult.

• implica-ti prietenii si colegii, vecinii de bloc, in proiecte pentru protejarea mediului si economia de energie, fie ca este vorba de masuri de economie la birou, de proiecte de reciclare selectiva sau de participarea la actiuni in sprijinul ONG-urilor care se ocupa cu asa ceva. Sunt sigura ca ai cel putin o oportunitate sa te implici intr-o comunitate, fie ea si online, si sa promovezi aceste idei.
• sustine producatorii locali, fie ca iti faci cumparaturile la piata din apropiere, nu la supermarket, ca identifici producatori in apropiere sau ca alegi produse de acest fel din rafturile magazinelor, sustinerea producatorilor locali implica o economie de energie. Acele produse consuma mai putina energie pentru a fi realizate, sunt trasportate pe distante mai mici si in general nu este vorba de produse „superprocesate”, cele care necesita prelucrare intesiva si consum de energie pe masura.
• educatia sta la baza modului in care privim lumea. Daca iti educi copiii in spiritul economiei, daca participi alaturi de ei in proiecte scolare, daca îi inveti sa transmita mai departe, in mica lor comunitate, aceste idei, ai sadit deja semintele pentru un viitor mai bun.

Apa noastra, cea de toate zilele

Apa este considerata o resursa regenerabila, cu totii am invatat la scoala circuitul apei in natura.

Apa este de asemeni o sursa importanta de energie curata, energia hidro, care nu produce poluare.

Iata doua idei pe care le consideram corecte dar de fapt nu sunt. Cel putin nu in totalitate. Apa are intr-adevar capacitatea de a se regenera, dar poluarea pe care noi, oamenii, o producem, depaseste capacitatea de regenerare a apei. Astfel ca ar trebui sa fim mai atenti la aceasta sursa de energie vitala, unul din cele mai importante elemente in sustinerea vietii pe Pamânt.

Pe de alta parte energia hidro nu este atat de curata pe cat se pare… Constructia barajelor folosite pentru hidrocentrale inseamna milioane de tone de beton, si mai mult decat atat, schimbarea definitiva a cursului apei, a mediului in zona respectiva, cu consecinte care, in unele cazuri, sunt importante. Iar microhidrocentralele, care sunt la moda acum (este vorba de mici hidrocentrale pe cursul râurilor si pârâurilor) produc destul de multe efecte negative in zona in care sunt amplasate, incepand de la schimbarea configuratiei terenului pana la impactul asupra anumitor specii de pesti, plante si animale.

Cum protejam apa?

Poate ca in viata de zi cu zi nu dam atentie atat de mare apei dar ar trebui, pentru ca apa curata devine o resursa amenintata cu disparitia. Ce putem face? In primul rand trebuie sa fim atenti la ce aruncam, fie pe calea apei uzate menajere fie direct la gunoi. Anumite substante nu ar trebui aruncate nicodata direct:

• Uleiul uzat, fie ca este vorba de ulei de motor sau de ulei menajer. O picatura de ulei poate contamina o tona de apa. Uleiul uzat se poate recicla in anumite benzinarii.
• Electronicele si electrocasnicele. Pe langa faptul ca se pot recicla in mare parte, anumite substante si metale continute in componente dauneaza mediului. Stiati ca telefoanele mobile contin mici cantitati de aur si argint? Medaliile pentru Olimpiada din Japonia vor fi confectionate din metalul pretios recuperat din telefoanele reciclate.
• Bateriile! Acestea contin acizi sau metale grele si prin degradare polueaza puternic apa freatica. Se pot preda in anumite magazine sau chiar schimba cu baterii noi.
• Medicamentele! substantele continute in medicamente pot contamina apa freatica iar antibioticele dizolvate in apa au consecinte deosebit de grave asupra faunei si florei. Medicamentele pe care nu le mai folosim sau cele expirate se predau in orice farmacie.
• Becurile, mai ales cele noi, de tip LED. Acestea contin mici cantitati de mercur ce nu ar trebui sa ajunga in mediul inconjurator. Se pot preda in magazinele de bricolaj si electronice.

• Vopselele sau in general toate substantele chimice. Acestea ar trebui duse in puncte speciale de colectare, sau, daca acestea nu exista, intr-un magazin care vinde produse de profil.
• Cauciucurile uzate. Prin deteriorare pot polua mediul asa ca este mai bine sa le lasati in service, pot fi reconditionate sau reciclate.

Apoi ar trebui sa facem economie de apa, si sunt sigura ca multe idei le stiti deja:

• oprim robinetul cand ne spalam pe dinti, facem dus in loc de baie, etc.
• masina de spalat vase este preferabila spalatului manual,
• atentie la spalatul rufelor, pentru optimizarea consumului de apa.
• daca putem, colectam apa de ploaie pentru udarea gradinii, iar cei care stau la casa pot opta pentru un circuit al „apei gri”, care implica decantarea si reciclarea acesteia.
• economia la incalzire inseamna si economie de apa, pentru ca majoritatea circuitelor de acest tip sunt pe baza de apa.

Mai sunt si alte idei, asa ca va astept sa comentati pe aceasta tema: „Ce faceti pentru a economisi apa in gospodarie”!

Amprenta apei

Ati auzit de „amprenta apei”? Este o expresie a cantitatii de apa folosite pentru a produce un anumit bun sau serviciu. Iata cateva date:

• o foaie de hârtie = 10 litri de apa
• o felie de pâine = 40 litri de apa
• un kg de plastic = 180 litri de apa
• un kg de zahar = 1500 litri de apa
• un kg de carne = 4800 litri de apa pentru carnea de porc, 15000 pentru cea de vita
• o pereche de blugi = 10855 litri de apa
• un kg de ciocolata = 25000 litri de apa

Sunt doar cateva exemple care va arata ca orice lucru inseamna consum de apa si in acelasi timp orice gest conteaza. Dupa cum am spus mai sus, un stil de viata cumpatat si responsabil este cheia pentru economia de apa si pentru calitatea zilei de maine.

Atitudine proactiva

Ar mai fi fost multe de spus despre viitor, despre adevaratele surse de energie regenerabila, despre casele active si despre impactul energetic pozitiv pe care il pot aduce. Dar poate vom vorbi despre toate acestea intr-un articol viitor.

Vreau sa inchei invitandu-va la actiune, la o atitudine proactiva. Inspirati-va, cautati solutii, faceti economie si mai mult decat atat. Realitatea, asa cum o stim, depinde de actiunile noastre iar viitorul nostru si al copiilor nostri este miza in aceasta ecuatie.

Dupa cum vedeti vremurile se schimba, suntem pe cale de a trai efectiv in viitor, in acel viitor pe care ni l-am imaginat in copilarie, cel putin cei pasionati de SF. Casele noastre vor beneficia in curand de IoT (internet of things), masinile se vor conduce singure, roboti inteligenti se vor ocupa de sarcinile curente.

Dar si vremea se schimba, temperatura globala creste ca urmare a poluarii si se poate ajunge destul de repede, in urmatoarele doar cateva zeci de ani, la acel „point of no return”, punctul in care schimbarile vor fi ireversibile.

Nu suntem inca acolo, asa ca nu exista decat un sfat: actionati azi, pentru mâine!