V-am povestit intr-un articol anterior ca am decis sa ne alaturam initiativei lui Cristian China Birta si sa intram, alaturi de alti bloggeri in Comandamentul pentru #FapteMici.

Hartmann Romania sustine aceasta campanie cu un proiect impresionant prin simplitate si normalitate: la aniversarea a 200 de ani compania si-a propus sa ajute cu 200 de #FapteMici in fiecare luna. Acum Hartmann ajuta Asociatia Inima Copiilor sa ajute, adica le ofera sprijin in munca lor foarte importanta alaturi de colectivul de la Spitalul Marie Curie, cei care au grija de bebelușii născuți cu malformații cardiace (și nu numai).

In acel articol va invitam sa va alaturati initiativei sau pur si simplu sa ajutati, fiecare dupa posibilitati, pentru ca faptele mici conteaza. Acum va arat pe cine ajutati.

Un om, o viziune

Daca l-ai vedea pe strada, in metrou sau in autobuz, nu ti-ar atrage atentia prin nimic, un om obisnuit, poate prea adancit in ganduri. Dar daca l-ai cunoaste ai descoperi un om exceptional, dedicat, un om plin de caldura si de dragoste pentru profesia lui, si mai ales de dragoste pentru viata. Caci pentru ea s-a luptat cu sistemul, cu lipsurile din spitale, cu mentalitatile invechite, pentru ea lupta zi de zi cu moartea. El este omul datorita caruia sute de copii astazi traiesc si zambesc, datorita caruia au avut o sansa. Pentru ca multora dintre ei nu li s-ar fi dat nici o sansa la viata dar el s-a incapatanat sa le-o ofere si a reusit.

Cătălin Cârstoveanu este medicul care ingrijeste bebelusii, in sectia construita cu ajutorul Asociatiei Inima Copiilor. Este cel care cauta cele mai bune solutii pentru a salva viata celor pe care multi ar renunta sa-i salveze, care pleaca cu ei in afara, la operatii si tratamente, atunci cand nu gaseste solutii in tara. Este seful Sectiei de Terapie Intensiva Nou-Nascuti de la Marie Curie.

In anul 2000 Cătălin Cârstoveanu era in anul III de rezidentiat si a ajuns in America unde a putut vizita spitalul din Louisville si a facut cunostinta cu profesorul Stewart. A fost un moment de revelatie, de intelegere a unor mecanisme de functionare, a lucrului bine facut. Lucruri simple, precum acela ca bebelusii se simt cel mai bine cand mama este aproape, lucruri mai complicate, precum fluxurile si organizarea sectiilor intr-un spital pentru nou nascuti. A urmat apoi Iowa si profesorul Bell, unde intelegerea sistemului s-a aprofundat: circuite medicale, echipament, protocoale de tratament, sistem informatic, monitoare. Si atunci Cătălin Cârstoveanu a mai inteles ceva, a inteles ca trebuie sa faca totul pentru a avea asa ceva si in Romania.

Un sistem fara vizune

Dar nu neaparat ceea ce a descoperit Cătălin Cârstoveanu in America a produs schimbarea, ci ceea ce se intampla la noi, in România. Si durerea. Pentru ca la noi domnea „nu se poate”, „nu avem”, ridicatul din umeri, lucrurile anapoda. O priza a luat foc, un copilas a murit. Un altul avea nevoie de parerea unor specialisti si era plimbat cu o targa de 200kg intre spitale. Un altul ar fi avut nevoie de un transfer cu elicopterul, dar a fost prea tarziu.

Cătălin Cârstoveanu spune  simplu „mai ales cand ti se intampla nenorociri inveti”. E greu sa accepti aceasta propozitie, dar e adevarata, sau macar pentru unii este adevarata, pentru cei care invata, pentru cei care nu ridica din umeri si nu capituleaza in fata sistemului.

Nu avem bani, nu avem echipament, nu avem standarde, nu avem proceduri… O vaicareala continua, cu „nu”  in fata. Ei bine, intr-un sistem fara viziune, viziunea unui om a inceput sa schimbe lucrurile.

Schimbarea incepe cu un om. Sau cu doi

A inceput in 2009, impreuna cu Alex Popa, de la Inima Copiilor. Deja Cătălin Cârstoveanu incepuse sa ajute copiii care nu gaseau solutii in tara sa primeasca ingrijire adecvata in afara tarii. Mai ales copiii cu probleme cardiace, unde tratamentul la varsta mica este critic iar conditiile din Romania nu-l permiteau. Si atunci cei doi au inceput sa vorbeasca in presa, sa faca campanie pentru o sectie de chirurgie cardiaca.

A aparut un mic centru la Marie Curie, statul a contribuit cu niste echipamente. Prea putin. Se simtea nevoia unei colaborari cu un centru mare de asistenta medicala, Medicii romani au plecat la specializare in SUA, medici de acolo veneau pe banii lor in Romania pentru a ajuta la dezvoltarea sectiei. Pentru ca vedeau un potential, privirea lor trecea de sistemul inept si se concentra pe omul cu un scop.

Inca nu e destul, spune Cătălin Cârstoveanu, inca mai sunt copii care au probleme si nu pot fi tratati, nu ajung unde trebuie. Dar drumul e trasat, poteca exista. Si nici Cătălin Cârstoveanu, nici Asociatia Inima Copiilor nu se vor opri.

Lucruri mici, fapte mici, schimbari mari

Intrebat de ce este cel mai bun din America profesorul Bell a raspuns „Pentru ca suntem umani.” Trebuie sa iei in calcul emotia, nu trebuie actionat mecanic, sunt importante detaliile, lucrurile mici, faptele mici. In America se studia tot, cum stau aparatele de monitorizare langa pacienti, unde trebuie pozitionata chiuveta si cat de mare sa fie,  cum sa circule aerul in camera sau cand pacientul trebuie atins si cand nu.

Fiecare detaliu poate face diferenta, iar atunci cand lucrezi cu cei mai mici, mai vulnerabili, mai sensibili pacienti trebuie sa intelegi ce inseamna sa fii uman.

„Poartă-te cu oamenii cum ai vrea să se poarte cineva cu tine. E atât de simplu.” spune Cătălin Cârstoveanu. Simplu, dar inseamna foarte mult. Inseamna ca toti medicii si asistentele sunt antrenati, invatati sa fie cat mai umani cu pacientii lor. Inseamna un spatiu curant, linistit, empatic, o sectie in care se poate „trai frumos”.

Toti cei aflati in sectie au fost o vreme voluntari, au invatat, au castigat experienta. Au aceleasi valori, si nu este vorba de cele materiale. Parintii copiilor sunt implicati, parteneri cu personalul medical, prezenta lor este esentiala. A fost schimbata total organizarea sectiei, nu mai este o hala cu copii la gramada, fiecare are copil are un salon unde poate sta cu parintele lui. Iar cand parintii nu pot fi langa copii exista voluntari care le preiau sarcinile. Dragostea este necesara pentru vindecare.

Schimbarea trebuie sa mearga mai departe

Inca mai sunt probleme cu angajarile personalului medical, birocratia excesiva si neintelegerea nevoilor micilor pacienti fac acest lucru dificil. Inca mai sunt copii care nu pot fi tratati in tara, si atunci trebuie trimisi acolo unde se poate. Trebuie dezvoltata infrastructura, ameliorata dotarea spitalelor, trebuie specializat personalul medical, pe termen lung toate acestea inseamna implicit o economie de bani dar mai ales un castig de viata.

Un om a aratat ca se poate, munca lui continua alaturi de alti oameni implicati. Si Cătălin Cârstoveanu stie foarte bine ce trebuie facut: extinderea sectiei pentru a opera pana la 400 de copii pe an, un centru de transplant pentru copii, un centru de trauma, spitale dedicate copiilor.

El nu se va opri, si nici cei de langa el. Pentru ca inima lui a stat o clipa cu ultimul copil care a facut stop cardiac, in timp ce era transportat in avion. A plans cand un copil a sosit in spital dupa un an de zile de internare in alte spitale. A tremurat de spaima si de usurare cand doar printr-un noroc a fost salvata o fetita care risca sa moara din cauza unei defectiuni neprevazute de echipament. Si-a lasat uneori familia sa astepte pentru ca avea de salvat alti copii. „Asta e viata noastra” spune simplu. Si continua lupta.

Schimbarea merge mai departe si cu tine

Am citit povestea lui Cătălin Cârstoveanu  si m-a impresionat pana la lacrimi. Unele lucruri le stiam, din arhivele Asociatiei Inima Copiilor, din interviuri televizate, altele nu. Am scris si eu o parte din ea pentru tine. Da, da, tu cel care citesti. Sunt sigura ca te-a impresionat, este aproape un basm in care cineva se lupta neincetat cu zmeul, si castiga teren, putin cate putin. Sunt sigura ca, macar un moment, ai vrea sa poti si tu face ceva, ceva care sa conteze pentru viata cuiva. Ei bine poti!

Ajuta Inima Copiilor sa ajute, doneaza, participa ca voluntar, da povestea mai departe. Iata ce poti face:

• Redirecționează 3,5% din impozit – mai ai timp pana pe 31 iulie. Nu implica nici un cost pentru tine, dar este un ajutor important. Si poti face asta in fiecare an.
• Fă o donație în contul Inima Copiilor – faptele mici contează și se adună. Propune-ti sa donezi o suma mica in fiecare luna. Poti dona si online, aici.
• Fii voluntar, intreaba cum poti sa ajuti. Sau implica-te in programul „Niciun copil singur in spital”.
• Daca esti blogger, influencer, ai multi prieteni in social media, promoveaza aceasta campanie. Invita-i si pe altii la #FapteMici.
• Daca reprezinti o firma (sau poti convinge conducerea unei firme)sponsorizeaza Asociatia Inima Copiilor, fara costuri suplimentare.

Si indiferent daca ai ales sa participi sau nu in aceasta campanie, fi uman. Incearca sa contribui cum poti pentru ca in tara asta sa se poata „trai frumos”. Doneaza sange daca poti, ajuta-l pe cel de langa tine atunci cand are nevoie. Incearca sa fii curat, sincer, bun, si nu uita ca pana si niste #faptemici conteaza.