Un eveniment asteptat

Nu cred ca gresesc daca spun ca noul film Regele Leu a fost una din cele mai asteptate premiere ale anului, ma refer desigur la filmele pentru copii. Daca sunteti ca noi, adica mergeti destul de des la cinema, nu se poate sa nu fi remarcat trailerul filmului, imaginile superbe promiteau o experienta deosebita.

Nu am putut vedea filmul in avanpremiera, nici in weekendul de premiera dar nu am putut astepta prea mult timp asa ca, mari si mici, am pornit spre cinema, cu intentia de a-l viziona in format IMAX. Din pacate varianta dublata nu este disponibila in format IMAX iar noi am ales totusi aceasta varianta pentru ca am dorit ca filmul sa fie perfect accesibil pentru baiatul cel mic, pentru care cititul subtitrarii este un efort. Dar intentionam sa-l vizionam si in format IMAX, pentru a doua oara, pentru a beneficia de imaginea si sunetul de exceptie dar si pentru a asculta vocile actorilor si muzica in original.

Nu as vrea sa se inteleaga gresit, dublajul in limba româna este foarte bun, realizat profesionist iar muzica suna surprinzator de bine. Filmul se deschide cu Circle of Life, superba melodie semnata Elton John, si marturisesc, am avut o strângere de inima asteptandu-ma sa piarda mult din farmec fiind tradusa si cantata in romana. Ei bine, nu stiu cine este cel care interpreteaza acest cantec, dar pot sa afirm ca face o treaba foarte buna, versiunea adaptata in limba româna este excelenta.

Variante de vizionare

Pentru cei care doresc o experienta deosebita trebuie sa mentionez ca filmul este disponibil si in format 4DX in cinematografele CinemaCity care au astfel de sali, Mega Mall in Bucuresti, Iulius Mall in Cluj, City Park din Constanta, Timisoara Shopping City si Braila Mall (pentru cei care nu stiu, 4DX este o tehnologie care implica scaune mobile si o experienta senzoriala).

O alta varianta pentru o experienta deosebita ar fi alegerea salii Grand Ultra din Mall Baneasa, sala cu cel mai mare ecran de cinema din Romania, de tip screen silver, proiector cu laser RGB 4K, sunet Dolby Almos 128 si fotolii active @Guitammer care redau vibratiile puternice si senzatia de impact.

Am facut o introducere tehnica un pic prea lunga, dar asta pentru ca vreau sa puteti alege in cunostinta de cauza cum doriti sa experimentati acest film, pentru ca el chiar merita o experienta deosebita.

Un „live action” CGI

Povestea o stiti deja, este clasica poveste Disney iar regizorul John Favreau a vrut chiar sa produca o noua versiune „live action” care sa preia vechea poveste cadru cu cadru. Am pus „live action” in ghilimele nu numai pentru ca este o notiune in limba engleza, care vrea sa spuna „film jucat de actori si nu film de animatie”, dar si pentru ca acest live action, nu este, in mod evident, un live action.

Actorii care interpreteaza rolurile din film sunt animale recreate digital in cele mai mici, mai delicate si mai surprinzatoare detalii, prin tehnologia CGI, Computer Generated Imagery. Aceste imagini sunt atat de bine realizate, atat de realiste, atat de bine gandite incat am fost cu totii cuceriti, inca de la primele cadre, iar frumusetea lor ramane si dupa vizionarea filmului, o impresie de vis, un decor real dar fantastic, de o uluitoare frumusete.

Efecte vizuale si performanta cinematografica

Aceste efecte vizuale au fost realizare de Moving Picture Company sub conducerea lui Robert Legato, din filmografia lui as mentiona impresionantul Apolo 13, Titanic, primul film Harry Potter, Aviatorul, inovatorul Avatar, superbul film Hugo si Cartea Junglei in regia aceluiasi John Favreau.

Ceea ce impresioneaza din primele secunde este profunzimea de câmp, acea calitate a imaginii de a reda detalii aflate in prim plan dar si planuri secundare succesive, o imagine ce trebuie vizionata 3D si este extraordinar de clara, superb definita. John Favreau a profitat la maxim de avantajele tehnologiei moderne aflate la dispozitia lui si a produs un adevarat show vizual, peisaje rupte din poveste dar de un realism impresionant, o savana africana superba, imagini din ecosistemul mai umed, luxuriant, de o delicatete absoluta, imagini nocturne cu o finete a nuantelor cu adevarat deosebita.

Surpinzator, desi este realizat in totalitate cu instrumente digitale, filmul aduce un omagiu tehnicilor cinematografice, caci se foloseste o tehnica de „motion capture” intr-un decor de realitate virtuala iar unele scene par filmate efectiv cu camera, folosind toate tipurile clasice de „shooting”, zoom, pan, tilt, dolly, truck sau rack (in&out of focus).

In debutul filmului micul si adorabilul Simba urmareste un gandac iar camera il urmareste pe Simba, un adevarat regal al combinatiilor de tehnici de filmare. O alta scena impresionanta este cea in care Simba, acum adult, alearga noaptea prin padure urmarindu-l pe Rafiki, scena filmata in modul point-of-view, o alegere menita sa creasca dramatismul scenei, si care da impresia de scena de video-game la persoana I.

Sean Bailey, Presedintele de Productie Disney numeste aceasta combinatie (motion capture in mediu VR) „o noua metoda de a filma”, afirmand ca „definitiile istorice nu mai sunt valabile”. Aceste tehnici au fost testate de John Favreau in Cartea Junglei si ating noi performante in Regele Leu.

O experienta Hakuna Matata

Filmul a fost primit destul de bine de spectatori dar au existat si critici, unii ar fi dorit un scenariu mai original, altii, dimpotriva, ar fi dorit respectarea la punct si virgula a clasicului film Disney. Desi John Favreau si-a propus initial o reluare „cadru cu cadru” a fimului din 1994 acest lucru nu a fost posibil in totalitate, si, desi ramane foarte fidel versiunii deja cunoscute, aduce totusi un alt tempo si imagini noi.

O alta critica se refera la lipsa de expresivitate a animalelor dar sincer mi se pare nefondata. Desigur, obisnuiti cu expresiile faciale exagerate din filmele de animatie, probabil ca spectatorii asteptau adevarate performante actoricesti din partea animalelor junglei. Eu cred ca abordarea mai retinuta aleasa de John Favreau este benefica, expresiile exista, dar sunt fine, tratate cu delicatete, pana si miscarile care dau impresia de vorbire a animalelor sunt destul de subtile, astfel incat sa nu fie deranjante.

Filmul este, mai presus de toate, o experienta vizuala remarcabila, un „regal” al vederii dar si al auzului, caci ramane un film muzical. Felul in care a fost filmat nu da o senzatie de imersie (poate in una-doua scene) ci mai degraba o impresie de fereastra deschisa catre o lume uimitor de frumoasa, cu provocarile si dramatismul inerent al vietii in salbaticia savanei.

Trebuie sa mentionez ca exista si cateva scene mai violente, una din ele fiind cea a mortii lui Mufasa, o alta fiind lupta finala dintre Simba si Scar. Mai sunt cateva momente tensionate care implica hienele, care sunt suficient de inspaimantatoare pentru efectul dramatic, dar nu intr-atat incat sa-i sperie cu adevarat pe cei mici. Cred ca acest film poate fi urmarit de la 4-5 ani in sus, in mod sigur la peste 6 ani, cu atentie si pregatire in prealabil pentru copiii sensibili.

In final va invit sa-l vizionati in spiritul Hakuna Matata (expresie ce provine din limba swahili si inseamna „fara griji”), cu relaxare, sa va bucurati de imaginile frumoase si de povestea minunata a micului Simba, care ajunge dintr-un pui timorat un adevarat Rege Leu.

Va astept aici cu intrebari, comentarii si impresii. Ce v-a placut, ce nu v-a placut, care este scena pe care o preferati?

Trailer

Sursa foto : Walt Disney Studios