Pentru mama

Imi vad reflexia in ochii ei si pentru o clipa il vad pe El, o sclipire, o umbra? Sunt intre ei, e intre noi, este zambetul ei trist sau un regret calm, stins in multe lacrimi? El a plecat demult, ea nu a renuntat nicodata, o vad deseori cum cauta ochii lui in ochii mei. Exista relatii de cuplu in absentia?

Dragostea nu pleaca, iubirea se condenseaza incet, mai intai in lacrimi, apoi intr-o pacla din ochi, un val care vestejeste realitatea, un nod in gat, un gust amar care se scurge in suflet, pana cand se intinde peste tot trupul, pe dinauntru si pe dinafara, ca o scoarta, ca o pavaza, un costum impermeabil la alte atingeri care devine apoi, printr-un fel de naparlire inversata, o a doua piele.

---

---

Am citit pe nerasuflate delicata carte cadou „Într-o gară mică” de Sidonia Dragusanu, delicata precum dragostea adolescentina, am citit-o sedusa complet de exuberanta aproape copilareasca a lui Dudu, de povestile ei de prietenie si dragoste, regasind-ma uneori printre pagini, alteori regasind prietene vechi. Si, printre randuri, am ghicit si  privirea aceea a mamei, in ochii despre care nu se vorbeste, ai lui Tuluc.

Dudu e vesela, zglobie si fara griji, Dudu are incredere in oameni si leaga prietenii intr-o clipita, Dudu e precum primavara, o forta a naturii plina de elan tineresc si incredere-n sine, frumoasa, calda, delicata, iubitoare, uneori schimbatoare, alteori hotarata.

Si stiu ca uneori, in momentele lor de tandrete si dragalasie Tuluc ii prinde obrajii intre palme, o saruta parinteste pe frunte si apoi o priveste lung, cu nesat, iubind-o pe Dudu indoit pentru ca este tot ce a mai ramas din Ea.

---

---

Vasilica este o fata saraca dar frumoasa, sensibila si cu o eleganta inascuta, careia îi este destinata o viata banala si searbada, dar care-si populeaza viitorul cu vise de dragoste ca-n romane. Si viitorul din vis se intoarce asupra-i, transformand-o in Lisse.

Lisse iubeste asa cum i se infatisaza ei dragostea – cum putem sti in ce fel si cat se iubeste cu adevarat? Lisse iubeste din empatie sau speranta, multumita si docila, uneori fericita. Lisse iubeste pana si batista rosie, caci este o dovada iubirii ei curate, oneste, dezinteresate, a devotamentului absolut. Pana cand El pleaca iar ea a ramane singura si dezechilibrata precum un fluture cu aripa franta. De aici incolo viata ei se consuma intr-o spirala in jos, iar ea nu stie – nu vrea, nu poate ? –  sa se opuna inexorabilei disolutii in vid.

Absenta o consuma pana cand ea insasi se transforma in absenta, pana cand o eroare ii invadeaza trupul si o sterge din viata, fara ca ea sa stie, fara ca nimeni sa stie, intr-o alunecare lenta in néant.

---

---

Sunt intrigati de doamna cu ochelari negri, nu pentru ceea ce face, caci nu face nimic neobisnuit, ba chiar are o rutina banala, neinteresanta. Sunt intrigati de absenta privirii, de absenta reactiei, de absenta unei relatii cu lumea in afara gesturilor ei precise, repetabile. Ei incearca sa ghiceasca, sa tenteze, sa ignore, sa provoace, sa zgandare dar ea nu poarta doar ochelari negri, este ochelari negri, ba mai mult, este un fel de gaura neagra, caci nimic din ceea ce ajunge la ea nu se mai intoarce inapoi.

Explicatiile inventate ating posibilitatea unei dezamagiri in dragoste, a unei pierderi ireparabile, pe langa alte eventualitati mai mult sau mai putin anoste.

Dar atunci cand dragostea – sau pierderea ei – te sfarama in mii de tandari marunte, cand realitatea insasi este dezmembrata, efortul de a respira in continuare consuma toate resursele restante. Si atunci devii negrul absolut, acea culoare inerta care nu reflecta lumina, si continui sa functionezi ca un mecanism de ceas care ticaie, ticaie, ticaie, mereu la fel.

Si poate la un moment dat durerea asurzitoare se estompeaza si atunci poti pasi in afara, poti accepta un alt curs al destinului, o alta poteca spre maine. Sau poate nu.

---

---

Care este relatia intre dragoste si relatia de cuplu? Se suprapun, se intersecteaza, se asimileaza? Poate o casatorie precede dragostea adevarata, cum se intampla in trecut, dar apoi dragostea se construieste caramida cu caramida, bazata pe prietenie sau recunostinta, sau intelegere reciproca, pe cunoasterea lenta a partenerului. Poate ca dragostea apare brusc, creste in suflet ca o flacara, se desavarseste in relatia de cuplu si ramane acolo, foc in vatra, pana la sfarsit.

Dar daca el – daca ea – nu mai este? Sistemul binar a fost sfasiat, el a plecat – ea a plecat – ce se intampla cu relatia lor, si ce se intampla cu dragostea?

Pentru Tuluc iubirea nu a incetat nicodata, ea s-a transformat in puntea peste abis, si in impulsul de a croi o viata minunata pentru fiica lui.

Pentru Lisse dragostea a lasat un gol ce nu a mai putut fi umplut decat cu amintiri, iar ea a devenit o forma fara fond, o umbra palida care s-a sters incet.

Pentru doamna cu ochelari negri, presupunand ca as avea dreptate, impactul devastator care i-a zdruncinat universul a redus-o la un mecanism care se incapataneaza sa functioneze, lasand speranta ca la un moment dat viata va inflori din nou in ochii din spatele ochelarilor negri.

Cuvinte. Incercam sa exprimam in cuvinte ceea ce uneori nu poate fi descris. Iubirea, dragostea, relatiile au umplut milioane de pagini cu cuvinte. Literatura reflecta viata intr-o oglinda a perceptiei subiective, mii de autori, mii de universuri paralele, in care uneori ne regasim, fire de poveste cu care ne identificam sau nu, intamplari care ne uimesc, ne cutremura sau ne fac sa zambim.

---

Am scris greu acest text, poticnindu-ma in cuvinte, am smuls o parte din mine ca sa o pun aici.

Ochii mamei, ochii mei, ochii Lui … Am inteles tarziu cat a fost de greu iar cand am inteles am incercat sa pun durerea deoparte. Dar pentru ea este insasi fibra vietii ei, si astfel este si parte din mine.

Doar ca acum, cand privim amandoua in ochii fiului meu, El este si acolo, si lacrimile sunt in sfarsit de bucurie.

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2019
Sursa fotografii coperte carti: Sidonia.ro
Fotografii ilustrare articol : pixabay